Brass telescope

I found an antique handheld brass telescope in a round cardboard box. It looks like an old optic nautical pirate scope spyglass and as I see it, it is handmade somewhere in the 60s. Anyway, I tried it, and it has a good image, small field of view and an approximate 4-7 times magnification.

Observatii 8 ianuarie

In sfarsit a fost cer senin la Arad, iar de la ora 18 pana la ora 22 si seeingul a fost bunicel. Dupa ora 22 a crescut mult umezeala in atmosfera asa ca pe la ora 23 am renuntat :)

Am scos ambele telescoape, stellarium, binoclu si lista pregatita. Niciuna din cele 2 telescoape nu sunt inca perfect colimate dar merg la grosimente mici, mai chinuit dar merg.

Am inceput cu roiurile din Auriga.
M36 M37 si M38

M35 din constelatia Gemenii

Realizarea serii, si obiectul gasit de care sunt foarte mandru este M1. L-am gasit greu si sa vazut doar ca o pata difuza si doar cu vedere indirecta. Am verificat de doua trei ori in stellarium sa ma asigur ca  ce am vazut intr-adevar a fost Messier 1

Apo am trecut la Orion. M42 si M43 s-au vazut foarte bine, la moment dat nebuloasa sa vazut mai bine decat l-am vazut eu vre-odata. Sa putut distinge chiar foarte bine forma

Am incercat si trapezium din nebuloasa, dar cam la limita. Telescopul necolimat si-a cam spus cuvantul. Pe M42 parca sa putut observa nebulositate cu vedere indirecta.

Am continuat cu NGC1981 un roi stelar cu nume interesant pentru mine, numele find anul in care m-am nascut :) 

Voi mai reveni la constelatia Orion si alta data. Dar am trecut la constelatia Cancer. Primul obiect a fost M44 la care m-am uitat cu binoclu si telescopul mic, dar si asa M44 a umplut tot campul vizual

M67 a fost un pic mai greu de gasit fiind un roi mai mic si mai intunecat. Dar nu a scapat :)

Apoi am incercat sa gasesc galaxia Andromeda M31 cat mai repede. Am reusit sa o pescuiesc in 20secunde. Dupa aceea am incercat M33 Triangulum Galaxy dar a fost cazul si de un esec pentru seara asta.Tot ca si esec a fost si M41 la care voi reveni. Dau vina pe seeing, pentru ca am gasit si obiecte mai putin luminoase si mult mai dificile :)

In final am incercat, si sincer sa fiu, fara mari sperante sa gasesc M81 Galaxia lui Bode. Mare mi-a fost mirarea cand in campul vizual a aparut a "pata" un "puf" alb. Am gasit-o :D

Nu sunt convins dar mi sa parut ca vad in acelasi camp si M82 Cigar Galaxy, pe acesta din urma doar cu vedere periferica si identificat in stellarium

Pana acuma acesta a fost cea mai de succes seara de observatii pe care am facut-o absolut singur. Se pare ca de acum, vreau nu vreau voi fi nevoit sa ma obisnuiesc cu asta, si si cu faptul ca nu am cu cine sa imi impart bucuria reusitelor astronomice. Dar life goes on, si va fi cumva :)

Cer senin!

M36 si norii

Azi toata ziua a fost vreme insorita, iar prognosticul meteo a fost optimist. M-am pregatit, iar la ora 18.00 cand am vazut cerul plin de stele am decis sa ies cu newtonianul mic la teste. Am scos arzenalul, laptopul cu Stellarium in red mode, si am inceput observatiile.

Primul obiect de pe lista Messier 36, un roi deschis aflat la aproximativ 4100 ani lumina de sistemul nostru solar
L-am vazut binisor prin telescopul TCM 76/700, la mariri de 28x, 56x si 77x

Dupa care si-au facut aparitia norii si dus a fost seara de observatii
In continuare speram la cer senin

Spalare oglinzi si colimare telescoape - una rece una calda

A inceput anul cu una rece si una calda in lumea mea astronomica. Cea calda e ca am reusit sa colimez newtonianul mic.

Am auzit candva ca e mai important ca oglinzile sa fie aliniate decat curate. Cred ca acest lucru este foarte adevarat. Pana acuma am facut observatii cu telescopul meu TCM fara mari probleme, dar am decis sa spal oglinzile. Cand le-am scos, am constatat ca nu sunt murdare , ci au un strat de praf netransparent pe ele :) si cu toate astea am facut observatii cu succes!!!!!, dar sunt convins ca dupa spalare oglinzilor si curatare generala rezultatele vor fi tosui mult mai bune

In poze se vede oglinda inainte de spalare si dupa/in timpul spalarii. Diferenta este cam cat de la orizont la zenit :)

Dupa spalere oglinzii de la telescopul de 76mm  am marcat mijlocul la ambele ogliniz principale, repsectiv TCMul de 76mm si Dobsonianul  de 203mm,

 
 

Dupa marcarea oglinzilor si remontarea la loc, am inceput prima colimare a telescoapelor fara mare succes.
Au urmat 2 saptamani de studiu intensiv despre diversele metode de colimare pe forumuri, youtube, facebook si google, iar dupa toate astea azi am reusit in sfarsit sa colimez telescopul TCM 76/700 in asa fel incat pe timp de zii functioneaza impecabil cu ocularul de 6mm si lentila barlow de 2x, deci la o marire de 233x. Desi imaginea este foarte intunecata este sharp! Vedem cum se va comporta pe stele.

Dupa aceea am trecut la confectionarea unei genti pt protectia ocularelor. Cam asta a iesit :)

Astept sa se mai risipeasca norii si sa ajung in sfarsit sa fac si observatii, lista pregatita fiind destul de lunga.
Maine voi continua cu colimarea newtonianului de 203

Numai sa fie CER SENIN!

Obiecte preferate

Galaxia din Andromeda, cunoscuta și ca Messier 31 (M31) sau NGC 224 este o galaxie spirala care se afla la aproximativ 2,5 milioane de ani-luminăa departare de Pamant.
L-am observant azi si prin telescopul mare newton 203/1000, pe care l-am testat prima oara pe stele. In afara faptului ca trebuie colimat, totul functioneaza conform asteptarilor. Andromeda l-am vazut de mai multe ori prin telescopul mai mic newton 76/700 si tot nu reusesc sa ma satur de frumusetea ei!

Pleiadele (Messier 45 / M 45, sau NGC 1432/35) este un roi stelar deschis aflat la aproximativ 440 ani lumina. Este unul dintre cele mai cunoscute obiecte Messier de pe cerul nopții este cunoscut și sub denumirea de Cloșca cu puii.Se vede frumos si in binoclu. Este un alt obiect de care nu ma pot satura alaturi de Hyade

Hiade (Hyade), alte denumiri: Melotte 25, Collinder 50 sau Caldwell 41 este un roi stelar deschis.Roiul se afla la distanta de 151 de ani lumina de Sistemul nostru Solar. Este constituit din 300 – 400 de stele care au caracteristici comune, cum sunt varsta și compoziția chimica. Cele patru stele mai stralucitoare din roi sunt, cu toatele, gigante roșii

Si una din constelatiile mele preferate este CASIOPEIA. Este una dintre constelatiile cele mai caracteristice și mai usor de recunoscut din emisfera nordica.

Un telescop mare nu inseamna neaparat un spectacol pe masura!

Cred ca oricine, cine inca nu a avut tangenta directa cu un telescop astronomic de orice fel si de orice marime, crede ca imaginea vazuta prin telescop, e cu atat mai spectaculoasa cu cat este mai mare telescopul si cu cat factorul de marire este mai mare

Bineinteles asa am fost si eu. Daca un simplu binoclu imi arata de 3 ori mai multe stele decat am vazut cu ochiul liber, ma asteptam ca un telescop mare sa imi arate detalii ce am vazut in poze pe internet , reviste sau in documentarele de pe canalele tv de stiinte.

Nu este asa! Acele poze sunt facute prin suprapunerea (stacking) a catorva zeci sau sute de poze, captate cu timpi mari de expunere de aparate foto profesionale adaptate la telescoape si lunete cu sistem de urmarire a cerului, departe de lumina oraselor.

Ochiul uman pur si simplu nu este suficient de sensibil sa capteze asa multa lumina cat poate capta si inmagazina  obiectivul foto , timp de cateva minute sau chiar ore 

Totusi imaginile primite de la un telescop sunt spectaculoase, dar altfel, alt fel de spactacol.

Voi incerca sa exemplific cu pozele de mai jos aproximativ ce putem vedea cu un telescop astronomic uzual in genul cum sunt acestea 

Intr-o oarecare masura dimensiunea chiar conteaza, dar nu in masura in care avem tendinta sa credem, ma refer la detaliile super colorate, si fine si asa mai departe.

Marimea instrumentului optic e important, deoarece acesta se comporta cam ca o galeata ce strange lumina. Galeata mare=lumina multa, galeata mica=lumina putina. Cand avem multa lumina stransa, avem ce mari, sau cu alte cuvinte altfel marim cand avem ce :)

Foarte mult ne strica vizibilitatea poluarea luminoasa (dinspre centru spre periferia oraselor)

Recomandarea mea este urmatoarea, si tin sa precizez ca si eu am primit la randul meu aceleasi sfaturi, pe care binenteles am avut si eu tendinta sa le ignor.

Cel mai bun telescop este ochiul uman, si sunt tot timpul la indemana. Putem observa constelatiile, putem identifica stele, planete, si in poluarea luminoasa a orasului dar mai ales daca suntem departe de oras.
Un alt mare avantaj al ochilor este campul vizual mare, care la telescoape , cu cat marirea este mai mare cu atat campul vizual este mai mic. Cam ca la zoomul de pe aparatele foto sau telefoanele mobile.

Campul vizual scade daca privim printr-un binoclu, cu cat marirea este mai mare, campul vizual devine mai mic.

Acest lucru este valabil si la telescoape. Daca vrem telescoape cu mariri mari, foarte mari, trebuie sa ne asteptam la camp vizual foarte mic, si va fi foarte dificil de tintit, astfel un telescop foarte mare devine inutil cand se ascociaza cu lipsa de experienta!!!

Cel mai bine pentru inceput , ar fi o pereche de binocluri, eventual montate pe un trepied foto. La acest capitol  exista o sumedie de solutii de la simplu la foarte sofisticat.

Ochii si binoclu ar fi instrumentele ce ofera o intrare perfecta in spectaculoasa lume a astronomiei.

Cer senin tuturor
Armand