Un telescop mare nu inseamna neaparat un spectacol pe masura!

Cred ca oricine, cine inca nu a avut tangenta directa cu un telescop astronomic de orice fel si de orice marime, crede ca imaginea vazuta prin telescop, e cu atat mai spectaculoasa cu cat este mai mare telescopul si cu cat factorul de marire este mai mare

Bineinteles asa am fost si eu. Daca un simplu binoclu imi arata de 3 ori mai multe stele decat am vazut cu ochiul liber, ma asteptam ca un telescop mare sa imi arate detalii ce am vazut in poze pe internet , reviste sau in documentarele de pe canalele tv de stiinte.

Nu este asa! Acele poze sunt facute prin suprapunerea (stacking) a catorva zeci sau sute de poze, captate cu timpi mari de expunere de aparate foto profesionale adaptate la telescoape si lunete cu sistem de urmarire a cerului, departe de lumina oraselor.

Ochiul uman pur si simplu nu este suficient de sensibil sa capteze asa multa lumina cat poate capta si inmagazina  obiectivul foto , timp de cateva minute sau chiar ore 

Totusi imaginile primite de la un telescop sunt spectaculoase, dar altfel, alt fel de spactacol.

Voi incerca sa exemplific cu pozele de mai jos aproximativ ce putem vedea cu un telescop astronomic uzual in genul cum sunt acestea 

Intr-o oarecare masura dimensiunea chiar conteaza, dar nu in masura in care avem tendinta sa credem, ma refer la detaliile super colorate, si fine si asa mai departe.

Marimea instrumentului optic e important, deoarece acesta se comporta cam ca o galeata ce strange lumina. Galeata mare=lumina multa, galeata mica=lumina putina. Cand avem multa lumina stransa, avem ce mari, sau cu alte cuvinte altfel marim cand avem ce :)

Foarte mult ne strica vizibilitatea poluarea luminoasa (dinspre centru spre periferia oraselor)

Recomandarea mea este urmatoarea, si tin sa precizez ca si eu am primit la randul meu aceleasi sfaturi, pe care binenteles am avut si eu tendinta sa le ignor.

Cel mai bun telescop este ochiul uman, si sunt tot timpul la indemana. Putem observa constelatiile, putem identifica stele, planete, si in poluarea luminoasa a orasului dar mai ales daca suntem departe de oras.
Un alt mare avantaj al ochilor este campul vizual mare, care la telescoape , cu cat marirea este mai mare cu atat campul vizual este mai mic. Cam ca la zoomul de pe aparatele foto sau telefoanele mobile.

Campul vizual scade daca privim printr-un binoclu, cu cat marirea este mai mare, campul vizual devine mai mic.

Acest lucru este valabil si la telescoape. Daca vrem telescoape cu mariri mari, foarte mari, trebuie sa ne asteptam la camp vizual foarte mic, si va fi foarte dificil de tintit, astfel un telescop foarte mare devine inutil cand se ascociaza cu lipsa de experienta!!!

Cel mai bine pentru inceput , ar fi o pereche de binocluri, eventual montate pe un trepied foto. La acest capitol  exista o sumedie de solutii de la simplu la foarte sofisticat.

Ochii si binoclu ar fi instrumentele ce ofera o intrare perfecta in spectaculoasa lume a astronomiei.

Cer senin tuturor
Armand

  

Reviewurile binoclurilor mele de catre Dorin Angelescu

Materialul de mai jos este preluat de pe forumul de astronomie astronomy.ro si este un review facut de dl. Dorin Angelescu

Binoclu CHAMPION 10x50





Un japonez 100% , sticla, mecanica si concept. Fabricat undeva la sfarsitul anilor 70, este un clasic 10x50 japonez cu sticla BK7. Este insa o generatie ce are acoperiri mai apropiate de cele germane. Astfel pe ocular intalnim putin mov-indigo si albastru acesta din urma fiind insa mai inchis la culoare decat am fi obisnuiti. Obiectivele sunt acoperite doar cu antireflex albastru inchis. Niste acoperiri nu foarte dense dar de buna calitate care isi fac treba ok, imaginea fiind foarte luminoasa, contrastul excelent si o foarte buna definitie. Coloritul este natural, si nu apar irizatii in contralumina. Practic ne putem intoarce la luminozitate cu observatia ca acest model are prisme foarte mari si diametrele optice de trecere intre ele pe masura. La versiunile japoneze 10x50 nu am mai intalnit decat un singur model cu diametre si prisme mai mari (fabricat prin sfarsitul anilor 60 de Revue). Prismele sunt la fel de mari si in fata si in spate. Cu tot dezavantajul celor 1031 grame trebuie ca recunosc ca imi place acest model si in general modelele unde prismele sunt generoase, fara economie. Binoclul are o zona de clar pana la circa 20 % de margine si un unghi vizual normal de 5,3 grade. Din cate stiu wideul la japonezi in acea perioada incepea de la 6,5 grade (in timp ce la germani incepea de la 6 grade) deci nu idea unui unghi mai mare este intersanta ci faptul ca in general un binoclu japonez 10x50 care are mai mult de 5 grade (chiar daca este 5,2) va avea o cale optica mai mare in diametru si un efect de tunel mai redus (fata de clasicile 5 grade). Deci un plus si pentru modelul prezentat, insotit si de un eye relief extrem de mare ce permite utilizarea lejera cu ochelari de vedere , mai ales ca aparatorile din bachelita de pot la randul lor desuruba lasand cale libera spre ocular. O mecanica clasica japoneza foarte fina si coerenta care in ciuda anilor isi mentine maniabilitatea (binoclul a fost in prealabil trecut print-o reconditionare completa (curatare, indepartarea vaselina veche si inlocuirea cu alta noua, schimbare piesa centrala prindere brate oculare, curatare elemente optice si in final recolimare la remontaj).


Date Tehnice:
- Diametrul lentilelor obiectiv: 50mm
- Puterea de apropiere (Grosisment): 10x
- Camp vizual real (grade): 5,3grade
-Acoperire suprafete optice: acoperiri antireflex MC , mov-ingigo si albastru inchis pe oculare si albastru inchis pe obiective.
- Sistem Prisme : Porro
- Material prisme: sticla BK7
- Masa:1031grame
- Posibilitate montare pe trepied: Da (cu surub atipic)


Binoclul dispune si de posibilitatea montarii pe trepied avand un filet interior mare atipic in partea din fata in interiorul tubului central.

In regim astro se comporta foarte bine, se disting culorile stelelor, si acestea din urma sunt puntctiforme. Traseul optic nu prezinta reflexii circulare sau de alta natura si exista o delimitare ferma intre campul visual si interiorul traseului optic.


In final un model recomandat cu caldura , utilizabil in toate regimurile dorite, in zona 10x50.


As dori sa revin putin la o idee relativ tangenta la rewievurile mele cu dedicatie in special pentru mai tinerii sau mai proaspetii nostrii colegi:

Toate recomandarile si observatiile mele aferente unui anumit model, sunt valabile in contextul in care el a fost in prealabil reparat , reconditionat, modificat (dupa cum a fost cazul , pentru a fi adus in parametrii normali) si sunt valabile pentru modele similare (motiv pt care postez si poze) care la randul lor sunt in parametrii normali de functionare!

In general am cam scris ce anume am reparat sau modificat la respectivul model dar poate exista rewievuri unde am omis sa spun acest lucru. Respectiv nici eu nici alti colegi care va prezinta alte intrumente optice nu pot garanta calitatea efectiva a modelelor similare vandute pe piata. Putem garanta ca "la baza", instrumentul respectiv a fost unul bun si ca daca posesorii lui de-a lungul timpului nu l-au distrus/stricat, el este un instrument bun.



Binoclul REVUE 8x40










Un binoclu deosebit. O productie japoneza (mecanica si acoperiri) combinata cu optica Carl Zeis (BK7). Un binoclu lucrat extrem de ingrijit atat optic cat si mecanic. Optica de o claritate si definitie deosebita este acoperita din abundenta cu un strat albastru si mov, dens, multicoating (exista doar o reflexie alba). Oculare Erfle identice cu cele de la deltrinem 8x50 cu diamteru mare (20mm) si un unghi deosebit de mare (9 grade !). Si chiar sunt toate 9
Date tehnice:
Putere de marire = 8x
Diametru obiectiv = 40mm
Diametru ocular = 20mm
Sticla = BK7 (Carl Zeiss)
Acoperiri multi coated albastru si indigo
Camp vizual = 9 grade (158m la 1000m)
Folsire cu ochelari = posibila prin pliere parasolare
Fara surub de prindere pe trepied
Coloritul este foarte natural, putin amplificat dar nu atat de mult ca si la Deltrintem 8x30 (nu am putut rezista si le-am comparat). Lumina este cu foarte putin mai multa decat la Detrintem. Un binoclu deosebit de reusit. Corpul este integral metallic, exceptie facand parasolarele de caucuiuc de pe ocular (pliabile) si capacele terminale de protectie de pe obiective care sunt tot din cauciuc. Are de asemenea , spre deosebire de confratele lui german si suruburi de colimare. Si ca o paranteza, plierea ocularelor dezvaluie cu adevarat unghiul foarte mare intr-o senzatie deosebit de placuta , parand ca nu exista tub negru aproape de loc (un fel de invers al efectului de tub) ! Ferm in comenzile de reglare se comporta admirabil direct proportional cu lucratura deosebit de ingrijita. Rar se mai intalnesc astfel de bijuterii. Definitia imaginii este foarte buna. Contrast excelent.
Zona de claritate este identica cu Deltrintem pe timp de zi (insesizabila). In mod astro nu am avut pozibilitatea sa il testez deocamdata. Dar cel mai probabil va fi ok, si vom avea inclusiv un colorit diferentiat pe stele.
In concluzie un binoclu demn de incredere in limitarile lui de fabrica (8 x 40!). Un binoclu pe care il recomand.
Doar ca o mica paranteza (exista o multime de binocluri , mai noi, cu titulatura REVUE care nu au nici o legatura cu firma japoneza sau germana, deci priviti cu atentie modelul din poza, pentru acesta putem gira un punctaj bun , pentru restul mai este de testat). Printre altele verificati aplica rotunda din spatele binoclului. Ca sa fie sticla Zeiss si manufacturat in japonia , trebuie sa scrie Japan spatiu litera cifra cifra si diamertal opus pe invers cifra, punct, cifra cifra cifra cifra. Dar va trebui sa priviti cu atentie si la detalii caci din nefericire aplica rotunda se poate scoate si pune la loc foarte usor cu surubelul central, deci se poate inlocui.

Jurnal constructie montura dobson

In luna octombrie 2017, am achizitionat de pe forumul astronomy.ro, un telescop newton Seben 203/1000, fara montura si trepied, doar cu inele adaptoare. Doresc pe aceasta cale sa ii multumesc lui dl. Mircea Pteancu si Octavian Blagoi pentru suport si logistica achizitiei!

I started to build a Dobson mount for my Newtonian telescope I bought.
The goal was to make it cheap and stable :)
The side bearings were made out of a welding wire drum cut in half which was connected to the OTA through the telescopes original mounting rings.
The rocker box is made out of particle board, a bit heavier than plywood but really stable and much cheaper. It also can be recovered from old or used furniture.
The bottom of the rockerbox and the groundboard was made out of laminated particle board separated by three teflon pieces. It turns really nice and easy.
In the end I made some round cuts on the rocker to make it lighter and painted the whole mount in black.

24.11.2017

Am inceput executarea monturii Dobson pentru newtonianul meu de 203/1000. Axele orizontale vor fi confectionate din tamburi pentru sarma de sudura, acestea fiind dintr-un plastic foarte dur. Poza 1

Am inceput separarea tamburului la strung (facut de strungar), dupa care am continuat separarea tamburului cu ajutorul bomfaierului. Poza 2 si 3

Tamburii rezultati i-am prins pe 2 sipci de lemn de esenta tare ,frasin,  de dimensiunea 400x700x20 cu cate 3 suruburi M4. Poza 4

Tamburii rezultati le-am conectat de inelele adaptoare cu surub. Poza 5.

Ulterior am intors surubul in asa fel incat capul surubului sa fie sub flansa tamburului. Ma bucur ca am reusit sa realizez si corectez eroarea asta, inainte ca sa imi dau seama ca surubul loveste in ghidajul axei orizontale a telescopului dupa ce totul este montat J Poza 6

In final axa orizontala a ajuns pe telescop (deocamdata temporar, deoarece le voi demonta sa le vopsesc in culoarea telescopului, mai putin tamburii) Poza 7 si 8

25.11.2017

A aparut o preoblema la montarea tamburilor, anume ca inelele de prindere cum sunt reglabile, cei 2 tamburi nu s-au aliniat coaxial existand o diferenta de 7mm intre cei 2 poli (sus-jos) a tamburului. Poza  9.

Aceasta problema am remediat-o prin folosirea unei saibe taiate in doua, pusa spre partea de jos , astfel problema sa rezolvat. Nu stiu exact ce grosime are jumatatea de saiba, dar am mers efectiv pe incercate pana sa aliniat J

Apoi am trecut la executarea tamplariei J Pal, suruburi, fierastrau vertical. Am ales palul din considerente economice si simplitatea cu care se gasesc resturi pe la atelierele de tamplarii. Desi ideal ar fi fost placaj din lemn de esenta tare, placaj se gaseste destul de greu in arad, iar unde se gaseste sunt doar bucati mari si destul de scump. Pe tot pal-ul din montura am dat aprox. 20 Ron J Urmeaza sa fie vopsit si protejat cat mai bine contra umezelii. Pozele 10,11,12,13.

In aceasta faza, am testat telescopul, fara axa de rotatie verticala ,  pe Luna, verificand la mariri de  166X dar nu exista trepidatii. Montura pare solida deocamdata!

30.11.2017

Am trecut la executia bazei. Am taiat doua cercuri din Pal de diametru de 50cm. Intre ele se gasesc doua placi metalice cu rulmenti intre ele. Pozele 14 15 16.

Pe post de picioare am folosit 3 pucuri de hochei, ce se gasesc prin comert la 4ron bucata.

Ulterior am renuntat la Solutia cu rulmentul metallic, deoarece acesta nu era plan/drept, amplificat de faptul ca nici placile pal nu erau suficient de plane, toata montura a primit un “balanganit” destul de enervant. Am decis modificarea axei verticale, implicit a celor doua cercuri de pal nemelaminat, urmand sa fie schimbate cu placi de pal melaminat, separat cu placi de teflon intre ele
Cu aceasta ocazie am si scurtat montura cu aprox 5cm, astfel mai castigand un pic de greutate si stabilitate. Axa orizontala acuma se gaseste la 80cm

Am trecut apoi la efectuarea unor decupaje rotunde pe placa centrala in incercarea de a reduce un pic din greutatea monturii

Cu asta am trecut la finalizarea monturii dobson prin vopsirea leaturilor ce tin tamburii in negru

Si la vopsirea efectiva a monturii tot in negru

Observatii luna Noiembrie

In luna noiembrie 2017 , am reusit sa procur 2 binocluri de la dl. Dorin aka Dbird pe forumul astronomy.ro . Un Revue 8x40 cu camp vizual de 9 grade si un Champion 10x50 cu un camp vizual de 5.5 grade. Cu newtonianul 76/700 si cele 2 binocluri am observat urmatoarele obiecte in luna noiembrie

2 nov Observatii cu Dl. Mircea Pteancu

Steaua dubla Albireo Beta Cyg

Omicron cyg “patriot star” tripla alb/galben/albastru

Zeta Lyrae stea dubla

Cu ocular de 2” in acelasi camp Sheliak cu dubla Beta Lyrae

M57 Ring Nebula prin luneta de 90mm chiar si cu reducerea aperturii la 60mm , marire de 60x. M57 sa putut observa la ambele aperture.

61Cygni Stea dubla

18nov

Binoclu Champion 10x50

Dubla Alcor Mizar din constelatia  Carul Mare

M42 si M43 din constelatia Orion

M45 Pleiades din constelatia taurul

Collinder 50 Hyade din taurul

20nov

M39 open clust in CYG si cu binoclu 10x50 si tcm 25mm

Andromeda, Pleiades M45, Hyadele

Dublele din Lyra:  Delta Lyrae 1-2 , Epsilon Lyrae 1-2

Observatii octombrie 2017

In luna octombrie 2017, am primit de la dl. Nicu Balica un telescop Newtonian marca TCM 76/700. Tin si pe aceasta cale sa ii multumesc lui Nicu pentru telescop. Prin acest instrument am observat urmatoarele obiecte pe parcursul lunii octombrie 2017

12 oct 2017

Andromeda M31,

Pleiadele M45

Luna

14 oct 2017

Andromeda M31, vazut bine, cu ocular de 20mm. 

Pleiadele M45 

Nebuloasa din Orion M42 . Vazut frumos, cu toate ocularele. 

15 oct 2017

M57 Ring Nebula , vazut doar ca o pata

Steaua Vega + Constelatia Lirae.

In cassiopeia NGC884roi dublu, M103roi stellar,  si NGC457 roi E.T.

Andromeda M31 

16 oct 2017

Saturn – cu toate ocularele, la toate marilile. Rezultate foarte bune

17 oct 2017

Saturn, Andromeda, Pleaiade

Prima observatie cu atlas

NGC884 M103 si NGC457 din CAS

19 oct 2017

Andromeda , Saturn

26 oct 2017

Luna

Mare Nectaris craterul Theophilus Cyrillus si Catharina. Foarte clar la toate maririle!

30 oct

Luna

Crater Copernicus si Craterul Erathosthenes, Mare Imbrium cu craterele Arhimedes Autolycus Aristillus Timocharis Pytheas, Plato, Mare Nubium si craterul Bullialdus, Craterul Clavius cu craterele mai mici Rutherfurd Clavius DsiC si Porter; Craterele Aristoteles si eudoxus deasupra(sub in ocular) marii  Serenitatis. In cadrul marii Serenitatis craterul Bessel cu diam. 16km dar destul de nehotarat, Langa Mare Crisium formatiunea albicioasa Proclus

Obiectele observate in 12 aprilie 2017

12 apr 2017, cu ajutorul domnului Mircea Pteancu

luneta 60x828mm 

steaua dubla Castor din Gemenii

steaua dubla Algieba sau Gamma din Leul

roiul stelar deschis Messier 44

teaua dubla Regulus sau Alfa Leonis, companion distantat dar mult mai slab ca steaua principala

Luna 

Jupiter

steaua tripla Mu Boo din Bootis , conyine o pereche de stelute slabe dar care au fost rezolvate

steaua dubla Nu Dra din Draco

steaua tripla 15-17 din Draco

steaua dubla dificila Mu din Draco , aflata intre ultimele doua, stele sunt de mica luminozitate dar au fost separate