Sunt, înainte de toate, observator vizual. Sincer, până de curând, am stat destul de departe de astrofotografie în sensul clasic al termenului.
Admir foarte mult munca astrofotografilor și rezultatele pe care le obțin. Nu văd Seestar-ul ca pe un substitut pentru un setup dedicat astrofotografiei. Sunt două abordări diferite, fiecare cu farmecul ei.
Dar curiozitatea nu mi-a dat pace. Așa am ajuns să-mi cumpăr un Seestar S50 Pro.
Ideea mea este simplă: în timp ce eu fac observații vizuale cu Dobson-urile mele, Seestar-ul stă undeva lângă mine și își vede de treabă. Îl pornesc, îl las să acumuleze expuneri și, din când în când, mai verific ce a adunat.
Pentru mine, acesta este aspectul cel mai interesant: Seestar-ul nu înlocuiește observația vizuală, ci o completează.
Pot să-mi văd de ceea ce îmi place cel mai mult și, în același timp, să explorez lumea astrofotografiei, fără să investesc timp și efort într-un setup fotografic complex.
Mai mult, am început să descopăr și latura științifică a astronomiei. Am început să studiez Tycho Tracker și AstroImageJ și să experimentez cu astrometria și fotometria.
Stele variabile, stele duble, comete, măsurători astrometrice... Se pare că această mică bijuterie tehnologică poate deveni un instrument foarte interesant și din punct de vedere științific. Mai am multe de învățat, dar tocmai aceasta este una dintre atracțiile proiectului.
Primele rezultate: o lună de observații din centrul Aradului
Imaginile de mai jos au fost obținute din curtea casei, chiar în centrul Aradului, sub un cer de Bortle 8, care uneori pare că vrea să ajungă la Bortle infinit.
Expunerile sunt relativ scurte și nu am urmărit performanțe deosebite. Sunt mai degrabă rezultatul entuziasmului celui care descoperă un instrument nou și își spune mereu: „Hai să vedem și obiectul acesta... și pe acesta... și pe acesta!”
Toate imaginile au fost procesate direct în aplicația Seestar, cu mici ajustări suplimentare în aplicația Photos de pe iPhone.
Perioada: 15 septembrie – 15 octombrie 2026
Abia aștept să duc Seestar-ul sub un cer cu adevărat întunecat, fără Lună și cu o transparență atmosferică bună. Sunt curios să văd cât de mult vor putea fi îmbunătățite rezultatele în condiții de observare mai favorabile.
Până atunci, observația vizuală rămâne, bineînțeles, pe primul loc.
Proiectul meu ICAN – (Index Caelestis Armandi Non Visus), al cărui obiectiv este să văd vizual tot ce se poate vedea, merge mai departe.
Deocamdată, Seestar-ul reprezintă pentru mine o modalitate foarte plăcută de a deschide încă o fereastră către Univers, fără să renunț la ceea ce iubesc deja: explorarea vizuală a cerului.
Seestar S50 Pro și fotometria stelelor variabile
Odată cu actualizarea din 13 octombrie 2026, Seestar a primit și funcția de fotometrie a stelelor variabile. Am profitat de prima ocazie cu cer senin pentru a o testa.
Ținta aleasă a fost DY Pegasi (DY Peg), o stea variabilă de tip SX Phoenicis, situată în constelația Pegasului. Luminozitatea sa variază aproximativ între magnitudinile 9,95 și 10,62, cu o perioadă de circa 0,07293 zile, echivalentă cu aproximativ 1 oră și 45 de minute.
Prima sesiune de fotometrie
Măsurătorile au fost efectuate în seara de 15 octombrie 2026, din centrul orașului Arad.
Am urmărit luminozitatea stelei timp de aproape trei ore, folosind funcția de fotometrie integrată în Seestar.
La final, datele au fost salvate automat într-un fișier CSV, care poate fi deschis în Excel sau importat într-un alt program de analiză a datelor. Pe baza lor se poate construi curba de lumină a stelei, urmărind variația luminozității în timp.
Cât de precise sunt măsurătorile?
Deocamdată, este prea devreme să trag concluzii despre precizia măsurătorilor obținute cu Seestar.
În seara respectivă, condițiile atmosferice au fost destul de instabile, lucru reflectat și de dispersia valorilor măsurate succesiv. Cu toate acestea, variația luminozității se conturează destul de clar în curba de lumină, ceea ce mi se pare încurajator pentru un prim test.
Bineînțeles, faptul că obținem o curbă de lumină recognoscibilă nu înseamnă automat că fiecare valoare a magnitudinii măsurate este foarte precisă. Pentru a evalua acest aspect, va fi nevoie de comparații cu măsurători de referință și de sesiuni realizate în condiții diferite.
Mai multe stele variabile într-un singur câmp
Un alt aspect interesant este posibilitatea de a măsura mai multe stele variabile aflate în același câmp vizual. Astfel, o singură sesiune de observații poate furniza date despre mai multe ținte, ceea ce deschide perspective interesante pentru astronomii amatori interesați de fotometrie.
Pentru mine, acesta este unul dintre cele mai interesante lucruri pe care le-am descoperit odată cu Seestar-ul. Dincolo de imaginile spectaculoase ale nebuloaselor și galaxiilor, micul telescop inteligent poate deveni și un instrument pentru măsurători astronomice.
Următorul pas va fi să analizez datele și să văd cum se compară rezultatele obținute cu Seestar S50 Pro cu cele ale fotometriei realizate prin metodele clasice.
Este abia începutul, dar sunt curios să descopăr cât de departe pot ajunge cu acest instrument.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu