Fac observații astronomice din 29 martie 2017, ziua în care domnul Mircea Pteancu mi-a arătat prin ocularul lunetei „Zoth”, la o mărire pe care nu mi-o mai amintesc, primul obiect de cer profund: Marea Nebuloasă din Orion (M42). A fost și prima mea întâlnire cu numele „Messier”.
La momentul respectiv nu înțelegeam prea bine nici ce vedeam prin ocular și nici cine era acel Messier al cărui nume apărea în dreptul obiectului observat. Știam doar că imaginea aceea difuză, suspendată printre stele, m-a captivat instantaneu.
Între timp am aflat cine a fost Charles Messier (1730–1817), astronom francez cunoscut drept „vânătorul de comete”. În căutarea cometelor, acesta întâlnea frecvent obiecte difuze care puteau fi confundate cu ele. Pentru a evita astfel de confuzii, a început să întocmească o listă a acestor obiecte permanente de pe cer. Astfel a luat naștere celebrul Catalog Messier, care conține 110 obiecte: galaxii, roiuri stelare, nebuloase și alte curiozități cosmice. Deși a fost creat ca un instrument practic pentru vânătorii de comete, catalogul a devenit una dintre cele mai importante și populare liste de observații pentru astronomii amatori.
 |
| imagine preluatǎ de pe forulmul https://www.cloudynights.com/ |
Au trecut mai bine de nouă ani de la prima mea observație. În acest timp am petrecut sute de ore sub cerul înstelat, observând obiecte de toate tipurile. Aproape că nu a existat sesiune de observații în care să nu apară și unul sau mai multe obiecte Messier.
În numărul din iunie 2026 al revistei Meteor, publicația Asociației Astronomilor din Ungaria, am citit un articol dedicat lui Charles Messier și catalogului său. Autorul amintea faptul că orice astronom amator care se respectă încearcă măcar o dată să observe întreaga listă.
M-am regăsit în această afirmație. Nu doar că am observat întreaga listă de mai multe ori, dar am participat și la două maratoane Messier, reușind să observ într-o singură noapte 108, respectiv 109 obiecte — practic maximul posibil de la latitudinea noastră.
Citind articolul, mi-a venit însă o întrebare: care este obiectul Messier pe care l-am observat cel mai des și care este cel mai rar întâlnit în notițele mele?
Cum nu se încheie nicio sesiune de observații fără să notez într-un fișier Excel tot ceea ce am văzut, răspunsul era la doar câteva minute distanță. Am extras toate obiectele Messier și am numărat de câte ori apare fiecare în jurnalul meu de observații.
Rezultatele au fost surprinzătoare.
La capătul inferior al clasamentului se află M85, o galaxie lenticulară din Coma Berenices, observată de doar 7 ori. La polul opus se găsește M31 – Galaxia Andromeda, cu nu mai puțin de 217 observații.
Nu este greu de înțeles de ce M31 conduce detașat clasamentul: este una dintre cele mai spectaculoase și accesibile galaxii de pe cerul nordic, o țintă aproape obligatorie în fiecare sezon favorabil. În schimb, M85 este un obiect discret, aflat într-o regiune a cerului bogată în galaxii și rareori ales ca țintă principală.
Topul observațiilor mele Messier (2017–2026) arată astfel: (Numărul observațiilor este afișat cu bold)
M31 (217) – Andromeda, galaxie spirală
M13 (213) – Hercules, roi globular
M57 (204) – Lyra, nebuloasă planetară
M81 (175) – Ursa Major, galaxie spirală
M37 (171) – Auriga, roi deschis
M82 (168) – Ursa Major, galaxie starburst
M36 (165) – Auriga, roi deschis
M11 (161) – Scutum, roi deschis
M38 (156) – Auriga, roi deschis
M27 (154) – Vulpecula, nebuloasă planetară
M45 (150) – Taurus, roi deschis
M51 (133) – Canes Venatici, galaxie spirală
M35 (131) – Gemini, roi deschis
M32 (128) – Andromeda, galaxie eliptică pitică
M3 (125) – Canes Venatici, roi globular
M42 (121) – Orion, nebuloasă H II
M8 (111) – Sagittarius, nebuloasă cu roi
M20 (110) – Sagittarius, nebuloasă cu roi
M34 (110) – Perseus, roi deschis
M22 (109) – Sagittarius, roi globular
M110 (107) – Andromeda, galaxie eliptică pitică
M17 (104) – Sagittarius, nebuloasă cu roi
M52 (103) – Cassiopeia, roi deschis
M56 (103) – Lyra, roi globular
M33 (99) – Triangulum, galaxie spirală
M103 (95) – Cassiopeia, roi deschis
M16 (94) – Serpens, nebuloasă cu roi
M24 (94) – Sagittarius, nor stelar al Căii Lactee
M92 (94) – Hercules, roi globular
M39 (92) – Cygnus, roi deschis
M44 (89) – Cancer, roi deschis
M1 (83) – Taurus, rămășiță de supernovă
M101 (81) – Ursa Major, galaxie spirală
M26 (80) – Scutum, roi deschis
M28 (80) – Sagittarius, roi globular
M15 (79) – Pegasus, roi globular
M25 (79) – Sagittarius, roi deschis
M71 (79) – Sagitta, roi globular
M66 (75) – Leo, galaxie spirală barată
M23 (74) – Sagittarius, roi deschis
M65 (72) – Leo, galaxie spirală barată
M10 (69) – Ophiuchus, roi globular
M41 (68) – Canis Major, roi deschis
M97 (67) – Ursa Major, nebuloasă planetară
M12 (66) – Ophiuchus, roi globular
M29 (66) – Cygnus, roi deschis
M4 (65) – Scorpius, roi globular
M18 (65) – Sagittarius, roi deschis
M21 (65) – Sagittarius, roi deschis
M2 (61) – Aquarius, roi globular
M5 (54) – Serpens, roi globular
M53 (53) – Coma Berenices, roi globular
M104 (52) – Virgo, galaxie spirală
M84 (51) – Virgo, galaxie lenticulară
M94 (51) – Canes Venatici, galaxie spirală
M108 (51) – Ursa Major, galaxie spirală barată
M86 (50) – Virgo, galaxie lenticulară
M60 (48) – Virgo, galaxie eliptică
M78 (48) – Orion, nebuloasă difuză
M80 (48) – Scorpius, roi globular
M109 (47) – Ursa Major, galaxie spirală barată
M59 (46) – Virgo, galaxie eliptică
M67 (45) – Cancer, roi deschis
M47 (43) – Puppis, roi deschis
M74 (42) – Pisces, galaxie spirală
M46 (41) – Puppis, roi deschis
M58 (40) – Virgo, galaxie spirală barată
M89 (40) – Virgo, galaxie eliptică
M105 (40) – Leo, galaxie eliptică
M87 (38) – Virgo, galaxie eliptică
M99 (37) – Coma Berenices, galaxie spirală
M90 (36) – Virgo, galaxie spirală
M96 (36) – Leo, galaxie spirală
M98 (36) – Coma Berenices, galaxie spirală
M95 (35) – Leo, galaxie spirală barată
M6 (34) – Scorpius, roi deschis
M63 (34) – Canes Venatici, galaxie spirală
M70 (34) – Sagittarius, roi globular
M7 (33) – Scorpius, roi deschis
M30 (33) – Capricornus, roi globular
M54 (33) – Sagittarius, roi globular
M69 (33) – Sagittarius, roi globular
M76 (33) – Perseus, nebuloasă planetară
M79 (32) – Lepus, roi globular
M48 (31) – Hydra, roi deschis
M50 (31) – Monoceros, roi deschis
M88 (31) – Coma Berenices, galaxie spirală
M107 (29) – Ophiuchus, roi globular
M64 (28) – Coma Berenices, galaxie spirală
M91 (28) – Coma Berenices, galaxie spirală barată
M9 (26) – Ophiuchus, roi globular
M77 (26) – Cetus, galaxie spirală
M93 (26) – Puppis, roi deschis
M14 (25) – Ophiuchus, roi globular
M72 (23) – Aquarius, roi globular
M73 (23) – Aquarius, asterism
M100 (23) – Coma Berenices, galaxie spirală
M55 (22) – Sagittarius, roi globular
M40 (21) – Ursa Major, stea dublă
M43 (21) – Orion, nebuloasă H II
M102 (20) – Draco, galaxie lenticulară
M75 (18) – Sagittarius, roi globular
M49 (17) – Virgo, galaxie eliptică
M19 (16) – Ophiuchus, roi globular
M106 (16) – Canes Venatici, galaxie spirală
M62 (14) – Ophiuchus, roi globular
M61 (12) – Virgo, galaxie spirală
M68 (12) – Hydra, roi globular
M83 (10) – Hydra, galaxie spirală barată
M85 (7) – Coma Berenices, galaxie lenticulară
Privind aceste cifre, realizez că lista Messier continuă să mă fascineze la fel de mult ca în seara din martie 2017 când am privit pentru prima dată M42 prin ocular. Poate că acum înțeleg mai bine ceea ce văd și cunosc povestea din spatele catalogului, dar sentimentul a rămas același.
Nu cred că mă voi plictisi vreodată de această listă. Până la urmă, Catalogul Messier reunește cele mai spectaculoase obiecte accesibile telescoapelor de amatori și reprezintă una dintre cele mai frumoase călătorii pe care le poate face un observator al cerului.
Perioada analizată: 29 martie 2017 – 21 iunie 2026.
.jpeg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu